Statiunile montane si calea ferata
In zilele in care se discuta despre autostrazi si contructia acestora un articol legat de calea ferata din Romania poate parea neinteresant sau in contratimp cu evenimentele actuale. La fel si despre statiunile montane. Si totusi, daca analizam cele doua subiecte dintr-o perspectiva comuna, cel al accesului turistilor, vom constata ca singura varianta corecta din punct de vedere al impactului asupra mediului este calea ferata in defavoarea automobilului. Din multe puncte de vedere trenul ar trebui sa fie optiunea numarul unu atunci cand se doreste accesul intr-o zona montana sau o statiune aflata la altitudine. Pare greu de crezut dar realitatea o confirma. Exemplele sunt nenumarate in tari precum Elvetia si Austria. Daca mai punem si faptul ca Uniunea Europeana sustine transportul in comun in defavoarea automobilului cel putin din punct de vedere al poluarii atunci putem sa ne gandim mult mai serios in aceasta privinta.
Privind catre cele doua tari mentionate mai sus putem observa ca Elvetia sta cel mai bine la acest capitol. Liniile ferate Bernina sau Jungfraujoch sunt cele mai elocvente exemple in acest sens. Daca Bernina este considerata cea mai frumoasa ruta feroviara din lume, datorita faptului ca traverseaza Alpii din Elvetia in Italia ajungand pana la altitudinea de 2253 m, Jungfraujoch este considerata cea mai inalta cale ferata, Top of Europe asa cum mai e denumita, aceasta atingand impresionanta altitudine de 3454m in vecinatatea varfului Jungfrau – 4158 m
Bernina Express leaga orasul Chur din Elvetia si orasul Tirano din Italia, lungimea traseului fiind de 144 km traversand 55 de tuneluri si 196 de poduri trecand prin Ospizio Bernina cel mai inalt punct de pe traseu, asa cum am mai spus la 2253 m altitudine fata de nivelul marii. Acest traseu este inscris in patrimoniu mondial UNESCO datorita lucrarilor de arta deosebite de pe traseu dintre care se poate mentiona viaductul Landwasser ori viaductul Circular Brusio sau tunelurile elicoidale dintre Bergun si Preda.
Jungfraujoch este de departe cea mai impresionanta lucrare de infrastructura feroviara din Europa daca nu chiar din lume. Contructia a inceput la sfarsitul secolului al XIX mai exact in anul 1896 si s-a desfasurat pe durata a 16 ani pana in 1912 fiind in fapt ideea si opera industriasului Adolf Guyer-Zeller care si-a dorit sa lase posteritatii o lucrare exceptionala. Calea ferata surpinde inca de la deschidere prin electrificarea ei intr-o perioada in care puterea aburului era in mare voga. Cei 9,3 km se strabat in aproximativ doua ore si jumatate datorita opririlor pentru aclimatizarea cu altitudinea dar mai ales pentru fotografii.
Cele doua exemple de mai sus combinate cu ideea de protectie a mediului, caile ferate sunt electrificate, m-au determinat sa scriu aceste randuri si prin prisma faptului ca in anumite zone montane din Romania unde asfaltarea drumurilor trage dupa sine un numar mai mare de masini va genera inevitabil si aglomerarea pana la nivel de ambuteiaj al respectivelor tronsoane. Spre exemplu proaspatul drum dintre Sinaia si Padina prin Pasul Dichiului in zi de vara este asemeni unui drum national ca intensitate a traficului. Mai mult de atat serpentinele, ingustimea drumului si gradul de inclinare il fac sa fie unul destul de dificil de parcurs. Mai mult de atat cel putin 6 luni pe an acesta este inutilizabil pentru ca mi-e greu sa cred ca iarna cineva se va incumeta sa-l dezapezeasca sau sa-l parcurga chiar si cu lanturi.
Zona are un potential de dezvoltare deosebit mai ales daca planurile pentru noua statiune montana Padina aflata pe valea Ialomitei, peste munte fata de mult mai cunoscuta Valea Prahovei, cumva in oglinda cu Busteniul se vor materializa. Planuri exista, nu am inca toate datelele referitoare la acest proiect dar cred cu tarie ca daca nu se vor gasi solutii optime de dezvoltare zona se va strica iremediabil. Solutia cu trenul in zona Padina poate fi si varianta romaneasca pentru statiunea elvetiana Zermatt in care accesul se face doar cu trenul, inclusiv tot ce inseamna aprovizionarea hotelurilor. Ceva similar se poate concepe si pentru Padina, ramanand ca accesul auto sa fie limitat spre exemplu pentru masinile de politie, salvare sau pompieri pe perioada verii iar pe timp de iarna pentru senilate in caz de situatii de urgenta.
Asa cum se poate observa si in fotografia de mai sus prezenta lacului Bolboci si cadrul natural deobit din zona, plus reteau turistica existenta cu nenumarate cabane gen Scropoasa, Bolboci chiar si Pestera pot fi suficiente puncte de oprire pentru o viitoare cale ferata care sa lege localitatea Pietrosita capat de linie al rutei 904 de viitoare statiune montana Padina trecand prin localitatea Moroieni apoi continuand pe valea Ialomitei. Am incercat in fotografia de mai jos sa figurez cel mai scurt drum feroviar catre Cabana Padina trecand prin dreptul cabanelor mai sus mentionate. Obligatoriu aceasta cale ferta va trebui electrificata, impreuna cu tronsonul Bucuresti – Targoviste tocmai pentru a putea pastra pe cat posbil aerul curat in zona respectiva si de ce nu sa putem emite pretentii pentru prima statiune Eco din Europa. Cred ca din acest punct de vedere ar fi o premiera absoluta.
Cu siguranta nu ar fi usor de construit dar daca ne uitam la ce s-a contruit la inceputul secolului XX atunci nu avem de ce sa ne plangem. Cat despre bani cu siguranta ca se vor gasi daca proiectul e corect executat si sustinut. Un astfel de proiect ar genera pe termen lung locuri de munca atat la constructia lui cat si apoi in turism si servcii. Zona respectiva putand fi o excelenta statiune de schi pentru bucuresteni si nu numai, mai ales daca se va certifica ca si statiune Eco !
Pe acelasi rationament se pot concepe si alte zone in care accesul sa fie doar pe calea ferata tocmai pentru ca nu poti aglomera cu mii de masini zone ca Obarsia-Lotrului – Vidra, Cheia, Arieseni sau Borsa, statiuni turistice ce se pot concepe si realiza pe acelasi principiu al protectiei reale a mediului pe care nenumarate persoane in aceasta perioada timp o tot clameaza pe mai toate canalele media. Despre potentialul respectivelor statiuni din perspectiva Eco imi propun sa revin cu o alta postare ceva mai in detaliu.
