Ţara Luanei

Am ezitat indelung ce titlu sa-i dau acestui articol. Oscilam intre Tinutul Buzăului si Tara Luanei. Am ales aceasta din urma varianta pentru ca sintetizeaza cel mai bine multitudinea de elemente mai putin obisnuite ce se regasesc pe aceste locuri, multe dintre ele avand radacinile adanc infipte in istorie. Fara peisaje cu munti stancosi si ametitori prin altitudine, tinutul montan al Buzaului ascunde numeroase elemente aflate la granita intre legenda si adevar. Lasand deoparte povestea regelui Luana trebuie mentionat ca in sumeriana numele lui se traduce prin „oamenii lui Anu”, acesta fiind zeul suprem al sumerienilor.

Enigmatici, in plina dinamica datorita faptului ca acestia cresc in dimensiune o data cu trecerea timpului, Pietrele Vii sau trovanti cum mai sunt denumiti sunt probabil expresia peste timp a lengendei de mai sus. Acestia se afla in comuna Bozioru, sat Ulmet.

Trovantii sunt realizati din aglomerari de nisip si pietricele sudate intre ele cu un ciment carbonic si care in urma unor masuratori s-a constatat ca-si schimba locul cu aproximativ 1,5m la 7 ani, fapt care vine sa intareasca ideea de pietre vii. Suprind in special prin pozitia in care se afla, parand in mare parte aliniati in siruri paralele si cu acceasi orientare cardinala si se considera a fi iesiti din nisipul de pe fundul Marii Sarmatice parte a Oceanului Tethis cel priomordial.

Tinutul Buzaului este de departe asociat ca forma de relief deosebita cu vulcanii noroiosi, o rezervatie unica in Europa, declarati inca din 1927 rezervatie naturala. Aceasta are 4 zone distincte: La Fierbători, Pâclele Mari (15 hectare), Pâclele Mici (10 hectare) si Beciu.

Zona Alunis – Nucu – Bozioru concentreza o serie de schituri rupestre fiind considerata o Meteora a Romaniei, atestariile documentare cat si cercetariile stiintifice consemnad locuirea lor chiar si inaintea crestinizarii acestor meleaguri. In limbaj popular se mai numesc si „agatoane”, in fapt sunt bieserici si chilii sapate in stanca si poarta cu sine atat scrieri inca nedescifrate cat si elemente de arta crestina timpurie. Au fost folosite atat ca ascunzatori de comori cat si refugiu pentru primii crestini prigoniti. In prezent, la Alunis biserica este sapata in stanca si este printre putinele lacase de cult de acest gen in care se slujeste in continuare. Deasupra ei se afla o zona ce se crede ca dateaza de dinaintrea perioadei crestine in care o piatra cu forma unui jilt a fost numita de catre localnici „Scaunul lui Dumnezeu”.

Ținutul Buzăului a avut candva 13 mine de chihlimbar de unde de-a lungul timpului s-au scos pietre pretioase de diverse marimi si forme, culorile predominante fiind galben, portocaliu, verde si negrul. Exista si o varianta de chihlimbar rosu, numit in zona „rumanit”, cel din localitatea Colti unde au existat nu mai putin de opt mine in decursul timpului. Rumanitul este considerat cel mai valoros din lume datorita faptului ca varsta lui depaseste lejer 1 milion de ani conform unor istorici.

Focul viu aflat pe teritoriul comunei Lopatari, in micutul sat Terca, este un fenomen natural generat de gazele ce ajung la suprafata si care ard neincetat tot timpul anului. Flacarile sunt de cativa centimetri , uneori ajungand si la 1 m inaltime, fiind vizibile de la departare in special in perioada fara frunzaris sau noaptea cand unerori cresc in inaltime. Pe timp de ploaie unele focuri se mai sting dar localnicii au grija sa le reaprinda.

Sfinxul de la Buştea face parte alaturi de mult mai celebrul Sfinx din Muntii Bucegi din categoria formatiunilor stancoase cu alura de om ce se afla presarate pe teritoriul Romaniei. Localizat in mica asezare Bustea ce apartine de localitatea Manzalesti e foarte greu accesibil fara un ghid local datorita accesului anevoios si fara indicatoare.

Muntele de sare de la Manzalesti este o alta „ciudatenie” a naturii. Versanti intregi de padure stau pe munti de sare, doar stratul vegetal necesar radacinilor copacilor fiind suport pentru acestia, asemeni unei pature puse peste „droburile de sare” spre a nu fi udate de ploi. Se si spune in traditia locala ca daca muntele de sare are culoare deschisa atunci vremea va fi frumosasa. Pe masura ce se innegreste atunci si vremea va fi urata.

Grunjul de la Manzalesti se inscrie alaturi de restul de obiective turistice descrise mai sus in categoria celor putin explicabile ale Tinutului Buzaului sau Tara Luanei asa cum am convenit la inceput. Alcatuit din cenusa vulcanica si nu din sare asa cum multa lume crede, este la fel de vechi precum lantul muntilor Carpati, adica aproximativ 16 milioane de ani. Interesant este ca e format din straturi de roca dura, marne si gresie, elemente ce par a contrasta cu relieful instabil al zonei Carpatilor de Curbura.

Fosile ale marii Sarmatice se regasesc pe teritoriul judetului Buzau semn sa aici candva era fundul Marii Sarmatice. Asa ca cei dornici de arheologie, specializarea fosile marine, au un teritoriu vast de cercetat.

La doar 20 km de Buzau se afla rezervatia naturala „Dealul cu Lilieci” din localitatea Cernatesti. Cu o suprafata de 10.5 hectare, a fost declarata arie protejata incepand cu anul 2000, acest areal adaposteste pe langa liliacul salbatic si alte specii precum stejarul pufos, cer, garnita, modrean, carpinita, dar si specii ierboase precum maciuca ciobanului si ruscuta de primavara.

Toate cele enumerate mai sus intregesc un tablou fascinat si divers legat de acest taram intitulat metaforic Tara Luanei, actualmente cunoscut ca Tinutul Buzaului. Ar mai fi de mentionat si lacul Siriu aflat pe drumul ce leaga Buzaul de Brasov si care e punct de atractie turistica in special pentru linistea locului.

Foto coperta articol andrei_c77 on Foter.com / CC BY