Extinderea domeniului Ski on Sky

          Zi de sambata de februarie in Sinaia. Soare fara nori , fara nici macar unul pe cer si fara vant. Fara pic de vant. Vizibilitate execelenta. De la Cota 2000 de langa telescaunul nou se putea vedea pana in Parang, cel putin 150 km in linie dreapta. Muntii Leaotei in stanga , Masivul Iezer Pausa in centru dreapta, Piatra Craiului ascunsa dupa crestele Bucegilor, Cozia in departare si undeva si mai departe Muntii Parang. Cuvintele sunt mult prea sarace chiar de prisos asa ca nu ma voi hazarda sa etichetetez peisajul ca fabulos sau incredibil pentru a nu demonetiza si mai mult cuvintele mult prea uzitate in mass-media in ultima perioada ci doar voi spune ca arata minunat. 

Asa ca voi trece direct la subiect. Zapada arata foarte bine fata de alte zile sau statiuni vizitate din imprejurimi. Se simte ca temperatura scazuta a inaltimilor este un avantaj major in conservarea ei in bune conditii. Toate partiile de pe platou spre cele doua vai, Valea Soarelui si Valea Dorului, aratau perfect. Din pacate ce-ti strica buna dispozitie este statul la coada la telescaumul administrat de primaria din Sinaia, cel din Valea Soarelui. Lume multa pentru ca pe langa faptul ca era sambata mai era si vacanta copiilor. Cel putin 20 min spre 30 min la coada ca apoi dupa alte 5 – 7 minute de urcare cu telescaunul sa cobori in 5 min poate 10 min daca te mai opreai sa admiri peisajul si sa-ti mai odihnesti picioarele. Daca nu in 2 minute erai jos. Daca te uitai pe partie aceasta nu parea deloc aglomerata dar in schimb la coada realizai situatia cu adevarat. Comparatia cu Austria este de prisos. Ma intrebam daca exista un standard de incarcare optim al unui telescaun in Austria si care este acela. Oare cati oameni sunt acceptati de catre cei din Austria sa stea la coada la telescaun si pentru cate minute? Intrebari. Am sa cercetez pe viitor. Si cum timpul trecea destul de greu incercam sa identific cum anume ne-am putea dispersa de la respectiva coada pe partie ca doar din acest motiv eram acolo.

Primul ar fi sa se unifice odata cele doua telescaune, cel din Valea Dorului detinut de Teleferic si cel detinut de primaria din Sinaia intr-un singur ski-pass. Nu pot intelege nici in ruptul capului situatia actuala. Fiecare cu cartela lui ! In era tehnologiei in care se pot contabiliza cu usurinta, dpdv al contorizarii persoanelor, cati merg cu unul si cati cu altul nu vad de ce nu se poate numara numarul de schiori ca apoi sa se imparta proportional beneficiul. Din acest punct de vedere cred ca Telefericul pierde prin refuzul unei colaborari. Nu prea cred nici in bariere de tip legislativ intre primarie si o entitate privata.

Apoi muntii din jur nu sunt exploatati la potentialul lor. Cei de la Teleferic, cel putin asa cred, detin cel putin teoretic cateva teleschiuri. Cel denumit Scandurari nu l-am vazut functionand de foarte multi ani, pot spune de zeci de ani. Si chiar daca ar functiona in acest moment intersecteaza partia Valea Dorului Varianta, drept urmare este inutilizabil in configuratia actuala. Mai exista un teleschi vechi care urca sub muntele Varful Cu Dor dar care nu are legatura cu partiile de pe fata vestica a masivului. Acesta urca pe o panta estica extrem de abrupta de la un punct mai jos de fosta cabana Varful cu Dor actualmente doar un schelet metalic de vanzare. Tot nefunctional este si teleschiul din dreapta Varfului Cu Dor care la fel ca primul prezentat intersecteaza partia Valea Dorului Varianta. Cred ca o solutie pentru distribuirea ceva mai uniforma a schiorilor este ca doua din teleschiuri sa fie reconfigurate, scurtate astfel incat sa nu mai intersecteze partia mai sus precizata. Construirea unui telescaun intre cele doua noi teleschiuri, de 4 locuri, pana pe Varful Cu Dor plus cele doua teleschiuri sunt convins ca ar repartiza uniform schirii pe arealul schiabil. Acest nou telescaun cred ca trebuie construit in parteneriat intre cele 2 societati Teleferic si Transport Urban Sinaia. Si pentru ca telescaunul de la cota 1400 pana la cota 2000 al Telefericului merge in gol cred ca ideal ar fi transformarea lui intr-o noua telegondola iar scaunele refolosite pe noul telescaun de pe Varful Cu Dor. Astfel si-ar optimiza si Telefericul incarcarea cu turisti pe tronsonul dintre Cota 1400 si 2000.

Nu in ultimul rand trebuie finalizat proiectul conceput intial de catre primaria din Sinaia cu finalizarea partiilor pe fata nordica a Muntelui Furnica si cu amplasarea unui nou teleschi care sa faca legatura cu partia Laptici 1 mai jos de intersectia cu Laptici 2. Aici se pare ca sunt ceva semne bune pentru ca pe site-ul primariei apare o hotarare din 28.11.2018 prin care se aproba 663.500 lei privind finatarea unui proiect denumit “Instalatie de transport pe cablu tip Teleschi”. Banuiesc ca se doreste constructia teleschiului de care faceam precizare mai sus pentru ca in cadrul hotararii nu e specificat unde anume va fi amplasat.

Si nu cred ca ar trebui oprita aici dezvoltarea domeniului schiabil Sky on Sky. Extinderea lui catre cabana Piatra Arsa si un parteneriat cu primaria din Busteni cred ca e imperios necesara. Tin minte ca inainte de 1990 existau instalatii de teleschi la Babele care dupa acea data au disparut. Ar trebui facut un domeniu care sa se intinda de la Sinaia pana la Cabana Babele cu coborare catre Cabana Padina atat dinspre cabana Piatra Arsa cat si dinspre cabana Babele. Din punct de vedere al geografiei terenului acest lucru este perfect realizabil. Astfel s-ar unii Valea Prahovei cu Valea Ialomitei si cu potentiala statiune montana Padina despre care am sa vorbesc intr-o postare viitoare. Dpdv al numarului de turisti zona va beneficia de un flux semnificativ in special din zona de sud a tarii , in mod deosebit din Bucuresti unde exista suficienti schiori cu dare de mana pentru a umple partiile respective.